Un mic tiran local, dedicat total sistemului şi familiei Ceauşescu, Ion Frăţilă a fost ultimul prim-secretar al Comitetului Executiv al Consiliului popular al judeţului Prahova, rămas în amintirea oamenilor ca un „locotenent“ exigent şi drastic cu toţi cei care nu respectau indicaţiile preţioase de la centru

Născut în Fieni, la Dâmboviţa, Ion Frăţilă şi-a desfăşurat activitatea politică din perioada regimului comunist în cu totul alte localităţi decât cea de naştere. Era o practică a sistemului, aşa-numita „rotire de cadre“, prin care oamenii puşi în funcţii cheie erau schimbaţi şi mutaţi la câţiva ani dintr-un oraş în altul, de preferat cât mai departe, pentru a-i descuraja să-şi creeze relaţii, să se ataşeze şi să devină coruptibili.

„S-a dovedit un om de nădejde, loial regimului, încă din tinereţe, când a intrat în UTC, astfel că ascensiunea sa a fost o promovare pe linie de partid. Înainte să ajungă prim-secretar în Prahova, a fost prim-secretar al Comitetului judeţean de partid şi preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular al judeţului Vaslui“, ne-a spus despre Ion Frăţilă doctorul în istorie ploieştean Ion Şt. Baicu. În Vaslui, Ion Frăţilă a deţinut prim-secretar, funcţia supremă într-un judeţ, între 1982 şi 1987, iar în Prahova a condus între noiembrie 1987 şi decembrie 1989.

Cei care l-au cunoscut, direct sau indirect, în perioada cât a condus Prahova, i-au păstrat amintirea unei persoane foarte stricte şi exigente, care nu făcea mofturi personale, destul de discret, dar care conducea cu mână de fier, un adevărat „braţ“ al regimului în judeţ. „Subordonaţilor le era frică de el, la propriu. A fost un mic dictator local, după modelul lui Ceauşescu. Scopul său era intensificarea rolului şi puterii organelor de stat“, mai spune Ion Şt. Baicu.

Frăţilă mergea des pe teren, în controale neanunţate, având alături o brigadă forma