55. Liviu Rebreanu a creat personajul lui Apostol Bologa din Pădurea Spânzuraţilor inspirându-se din viaţa familiei sale. Personajul principal este, de fapt, o copie destul de fidelă a fratelui său, Emil, spânzurat la Ghimeş în 1917.
56. Lui Edgar Allan Poe îi era frică de întuneric. Posibil, una din cauzele care a dus la această fobie a fost faptul că în copilărie viitorul scriitor a învăţat… în cimitir.
57. Lui Joseph Heller i-au trebuit 8 ani să termine romanul Catch 22.
58. Manuscrisul original al romanului lui Steinbeck, “Despre şoareci şi oameni”, a fost mâncat de un câine.
59. Marin Preda nu scria niciodată cu pixul sau creionul. Scria cu un stilou cu peniţa de aur, care după moartea lui nu a mai funcţionat niciodată. Peniţa era tocită mai mult într-o parte şi pentru a scrie cu el trebuia să ştii cum să îl ţii şi în ce poziţie să îl apleci, dar nimeni nu a reuşit să îl facă să scrie.
60. Mark Twain adora pisicile şi ura copiii (a vrut să-i facă o statuie regelui Irod).
61. Marquizul de Sade a avut, fără îndoială, o viaţă excentrică.
Credinţele sale culturale stăteau la confluenţa ideilor revoluţionare legate de libertatea sexuală şi morală, narate, de altfel, în multe lucrări de ale sale şi de unde noi am moştenit termenul de sadism. În 1803, nu mult după încarcerarea sa, el a fost declarat nebun şi plasat într-un azil. Dar nici în azilul respectiv, de Sade nu a renunţat la relaţiile sale sexuale ilicite, până la moartea sa din 1814.
62. Mircea Eliade, autorul unor capodopere precum “Maitreyi” sau “Romanul adolescentului miop” (o lectură recomandată tuturor adolescenților), a fost, probabil, legionar.
63. Monstrul din romanul “Frankestein” scris de Mary Shelly nu are nume, deşi scriitoarea obişnuia să-i spună Adam.
64. Numele celor trei muşchetari din romanul lui Dumas sunt: Porthos, Athos şi Ar