Pentru cele 10 hectare de teren, în valoare de 9,5 milioane de euro, pe care se află Necropola Romană, se dă o luptă pe viaţă şi pe moarte. Terenul este rezervaţie arheologică şi în 2007 Ministerul Culturii chiar obliga proprietarul terenului, Primăria Galaţi, să pună în valoare cele zece hectare pline de vestigii romane.

Necropola Romană a fost descoperită în 1974 de prof univ Mihalache Brudiu, arheolog la Muzeul de Istorie Galaţi. Din 1985 este rezervaţie arheologică. Aici au fost găsite zeci de morminte de incineraţie, de rit roman, iar pe panta ce urcă spre cartierul Dunărea, au fost descoperite zeci de morminte de înhumaţie, de rit creştin, ce dovedesc trecerea la creştinism a daco-romanilor care locuiau în aşezarea de la Bărboşi-Tirighina în sec. II-III. Aici au fost descoperite cruciuliţe de sidef, obiecte cu simboluri creştine şi un fragment de amforă cu monograma numelui lui Isus Hristos. Primăria Galaţi a ignorat valoarea acestor vestigii şi în 2007 terenul a fost restituit printr-un proces la care juriştii nu s-au prezentat şi în care au fost depuse la dosar mai multe expertize topografice ce indicau în locaţia Necopolei Romane un teren ce se afla la distanţă de 2 km. Cazul este cercetat şi de procurorii DNA Galaţi. Între timp, terenul a făcut obiectul mai multor tranzacţii imobiliare. Preţul era de 9,5 milioane de euro.

Situaţia juridică, stabilită în instanţă

Clarificare situaţiei juridice a terenului de milioane de euro face obiectul unui proces aflat pe rolul Tribunalului Galaţi. Pe 18 iulie 2012, Piraeus Leasing România IFN SA a deschis acţiune în instanţă împotriva celor care au cumpărat în leasing cele 10 ha de la cel care obţinuse în instanţă terenul „teleportat”, Anton Bejan, respectiv Eduard Mihael Căcescu, Dorin Radu, Aneta Radu, Petrică Croitoru şi Beatrice Croitoru, care la rândul lor l-au vândut, cu 9,5 milioane euro, firm