Idee inedită între istorici. Prezent la o dezbatre organizată de noul director al Muzeului de Artă din Timișoara (istoricul Victor Neumann), Adrian Cioroianu a venit cu ideea necesității transcrierii cronicilor vechilor cărturari, Miron Costin, Grigore Ureche şi Ion Neculce, în limba română contemporană. Cioroianu spune că textele sunt de neînțeles noilor generații, în lipsa unui dicționar de termeni arhaici. El nu crede că actualizarea textelor respective ar aduce atingere patrimoniului limbii române întrucât, prin aceeaşi operaţie au trecut, spre exemplu, şi piesele lui Shakespeare.

„Personal, susţin această idee. (…). Dacă te depărtezi de Miron Costin sau de Grigore Ureche nu înseamnă că trădezi patrimoniul limbii române. (…). Anumiţi termeni folosiţi de ei, azi sunt arhaici, dar erau normali pentru vremea lor. Mai mult decât atât, peste 200 de ani, chiar şi Eminescu va avea nevoie de mici note de subsol .(…) Există diferenţe în modul de percepere a conceptelor şi termenilor. Dacă luăm doar termenul „revoluţie” – pentru că românii au avut o inflaţie de revoluţii, de aceea niciuna nu a fost dusă până la capăt – acesta a însemnat ceva cu totul diferit pentru cei din 1821 (pandurii lui Tudor), 1848 (paşoptiştii), legionarii când au ajuns la putere în 1940 au vorbit foarte clar despre revoluţia legionară, comuniştii în 1945 (revoluţia pentru dreptate socială, naţională) sau cea din 1989”, a spus Cioroianu.

Afirmaţiile au fost făcute în cadrul unei dezbateri internaţionale cu tema „Ce este istoria conceptuală. Definiţii, interpretări naraţiuni”, moderată de Neumann și la care au fost prezenţi invitaţi de marcă: Javier Fernandez Sebastian (Bilbao, Spania), Adrian Cioroianu şi Sorin Antohi (România).

Directorul Muzeului de Artă din Timișoara, prof. Victor Neumann, este de părere că interdisciplinaritatea are un rol foarte important astăzi, inclusiv