Guvernul a convenit cu misiunea FMI-CE principalii indicatori pentru 2014, dar continuă discuţiile referitoare la impactul măsurilor fiscale necesare pentru acoperirea golului de venituri rezultat din ultimele solicitări ale celor două partide din USL cu impact pe cheltuieli, potrivit unor surse.
Bugetul pe anul viitor a fost construit pe un PIB de 657 - 659 miliarde lei, cu o creştere economică de 2,1% (scenariu de bază), şi un deflator puţin peste 2%.
În funcţie de mărimea deficitului acceptată de FMI, care este negociat între 2,2-2,3% din PIB, cuprinzând clauza de investiţii aferente co-finanţării fondurilor UE, creşterea economică s-ar putea ridica la 2,2% din PIB, au declarat pentru MEDIAFAX surse oficiale.
Rata inflaţiei luată în calcul pentru anul viitor este în jur de 2%.
USL a decis majorarea salariului minim pe economie, în două tranşe, indexarea pensiilor, potrivit legii, şi există controverse privind reducerea CAS, cerută de PNL. Pe de altă parte, PSD insistă pe majorarea fondurilor pentru investiţiile derulate de primării şi demararea proiectului autostrăzii Comarnic- Braşov, au menţionat sursele.
FMI a discutat cu autorităţile române mai multe măsuri de compensare a deficitului de venituri calculat pentru 2014, de peste 5 miliarde lei, rezultat din cheltuielile pe care statul intenţionează să le realizeze şi proiecţia pe acest an. Printre acestea s-au numărat majorarea accizelor, care acum sunt calculate după un curs ce nu avantajează încasările la buget, şi impozitarea construcţiilor speciale.
În afara construcţiilor auxiliare, precum parcări şi rampe de încărcare, impozitul pe proiprietate vizează construcţiile speciale din aria producţiei de energie electrică (stâlpi, reţele şi transformatoare), construcţiile hidroenergetice (principalul vizat fiind compania Hidroelectrica) sau construcţiile eoliene. Exceptate
