Statele Unite au admis luni că există în continuare o "neîncredere profundă" faţă de Iran, după 34 de ani de la criza ostaticilor de la ambasada americană din Teheran, şi nu au ascuns faptul că negocierile în curs în dosarul nuclear sunt dificile.

"Am spus în mod clar că este dur şi că există un istoric al unei neîncrederi profunde" între Statele Unite şi Iran, a declarat Marie Harf, o adjunctă a purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, răspunzând unor întrebări despre manifestaţiile antiamericane organizate luni în Iran şi despre perspectiva negocierilor în dosarul nuclear, care urmează să fie reluate pe 7 şi 8 noiembrie la Geneva între Teheran şi marile puteri.

"Suntem implicaţi în negocieri serioase şi substanţiale", a oferit asigurări Harf, exprimându-şi speranţa ca noua rundă de negocieri, joi şi vineri, între Iran şi membrii Grupului 5+1 (China, Franţa, Marea Britanie, Rusia, Statele Unite şi Germania) să permită "continuarea pregreselor" în vederea "încetării avansării programului nuclear al Iranului".

"Evident că nu este uşor, dar avem ocazia, obligaţia, să vedem unde ne poate conduce calea diplomatică", a subliniat purtătoarea de cuvânt.

De asemenea, ea a pledat din nou ca membrii Congresului american să acorde o "scurtă pauză" administraţiei în privinţa unor eventuale noi sancţiuni împotriva Teheranului, pentru a oferi o şansă diplomaţiei.

Conservatori iranieni au mobilizat mulţimea luni, cu ocazia marcării a 34 de ani de la luarea de ostatici la ambasada americană de la Teheran, pe 4 noiembrie 1979, dovedindu-şi astfel hotărârea, pe fondul unei apropieri istorice de Washington, întreprinse de către preşedintele moderat Hassan Rohani.

Acesta promovează, de când a fost ales, o atitudine mai conciliantă faţă de occidentali în criza nucleară, cu scopul de a obţine o anulare a sancţiunilor care sufocă economia