Comisia Europeană anticipează în prognoza de toamnă din 2013 dată publicităţii ieri că economia României va creşte în 2014 cu 2,1%, în vreme ce creşterea din acest an va fi de 2,2%.
Nici pentru 2015 anticipările nu sunt foarte optimiste, creşterea urmând să fie de 2,4% în opinia Comisiei, o creştere care nu poate să bucure de vreme ce toţi analiştii economici sunt de acord că România are nevoie de salturi de 4-5% pentru ca avansul să se vadă şi în nivelul de trai.
Totuşi, creşterea prognozată pentru România este superioară celei anticipate atât pentru zona euro cât şi pentru media Uniunii Europene. Pentru zona euro, anul acesta Comisia anticipează o cădere de 0,4% şi abia anul viitor o creştere de 1,1% şi 1,7% în 2015.
Pentru întreaga Uniune, creşterea ar urma să fie zero anul acesta, potrivit estimărilor, în vreme ce anul viitor ar urma să fie de 1,4%, iar în 2015 de 1,9%.
Pe datele macro, pentru România, Comisia Europeană estimează în 2014 un deficit bugetar de două procente (1,8% în 2015), în vreme ce inflaţia ar urma să fie de 2,5% faţă de 3,3% anticipată pe acest an. Inflaţia ar urma să urce la 3,4% în 2015.
În prognoza de primăvară, Comisia anticipa o creştere economică de 2,2% pentru 2014, cu o inflaţie de 2,1%, şomaj de 6,8% şi un deficit bugetar de 2,4%.
Principalele riscuri privind prognoza de deficit bugetar se referă, în opinia experţilor Executivului european, la posibilitatea unei evoluţii slabe a cererii interne (care ar urma să crească), care ar limita veniturile din taxe, dar şi la reapariţia arieratelor sau la pierderile pe care ar continua să le producă companiile de stat nerestructurate, dacă nu se fac progrese în curăţarea lor.
Dacă deficitul ar urma să fie de 2% din PIB, datoria publică ar urma să crească în 2014 de la 38,5% anul acesta la 39,1% din PIB (39,5% din PIB în 2015), arată docume
