Un nou dosar instrumentat de DNA arată că în sistemul judiciar corupția există în continuare la cel mai înalt nivel. De această dată, este vorba despre un procuror care ocupa o funcție de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și care oferea protecție unor persoane cercetate penal prin intervenții pe lângă colegii săi.

Doamna Angela Nicolae a lucrat direct cu toți procurorii generali ai României în ultimii 10 ani, bucurându-se de o poziționare excelentă în ca­drul sistemului, lucru care i-a asigurat une­ori succesul intervențiilor pe lângă colegi. Faptul că ve­dem în continuare dosare de co­rup­ție cu magistrați, în con­­dițiile în care în ultimii cinci ani au fost condamnați de­fi­nitiv pes­te 30 de pro­cu­rori sau jude­cători români, multe alte ca­zuri aflându-se în pre­zent pe rolul instanțelor de judecată, este fără dubiu un indicator de boală gravă și pro­fundă a sistemului. Partea plină a pa­ha­ru­lui este că în continuare DNA instru­men­tează dosare care implică magistrați, indi­ferent de pozițiile pe care aceștia le ocupă, și instanțe ca­re autor­i­zează măsuri investigative intru­si­ve (CSM), dis­pun arestări și pronunță con­dam­nări atunci când probele aflate la do­sar sunt convingătoare.

Observăm de multe ori că magistrații corupți ocupă funcții de conducere pe care le fo­lo­sesc pentru a se îmbogăți și că, uneori, în activitatea in­fracțională sunt implicate per­soane de în­cre­dere, în ge­ne­ral membri ai familiei. Mo­ti­vația nu poate ține de nivelul de salarizare, pentru că ma­gistrații bene­fi­ciază de o sa­larizare bună la nivelul sec­torului public din România. Pro­curorul general al Ro­mâ­niei s-a declarat „mâh­nit“ atunci când a fost informat cu privire la reți­ne­rea doamnei procuror pe care o are în sub­or­dine. Dincolo de mâhnire, e nevoie de mă­suri concrete prin care să se limiteze pro­li­fe­rarea a