Un expert specializat în restituirea operelor de artă a solicitat, joi, Germaniei, să dea publicităţii lista completă a operelor descoperite într-un apartament din Munchen al cărui proprietar e de negăsit. Presiunile asupra Germaniei sunt din ce în ce mai vocale şi vin din mai multe surse.
O problemă internaţională
“Comoara lui Cornelius Gurlitt”, adică cele peste 1.400 de opere de artă descoperite în apartamentul pe care octogenarul îl are în Munchen, nu mai este deja doar o problemă a Germaniei, nu mai este nici măcar doar o problemă a supravieţuitorilor şi a victimelor Holocaustului, ci devine pe zi ce trece o problemă internaţională, dată fiind complexitatea cazului.
“Este mult mai normal să fie puse fotografiile operelor pe Internet, cu o invitaţie pentru cei în drept de a se face auziţi”, a explicat pentru cotidianul Tagesspiegel, Peter Raue, avocat berlinez, care se ocupă de mai mulţi ani de restituiri de opere de artă. “Este singura şansă ca, de exemplu, proprietarii acelui superb tablou, cel mai probabil un Matisse, care a fost prezentat marţi la conferinţa de presă organizată de Parchetul din Augsburg, să se facă cunoscuţi”, a mai spus acesta. “Poate că o familie Winterstein din Ohio va spune: tabloul ăsta era agăţat la noi pe perete, în Kopstockstrasse, în Berlin”, a continuat el.
Deja s-au depus cereri de restituire
Asociaţii specializate în căutarea operelor de artă dispărute în timpul Holocaustului au făcut cereri similare, dar justiţia germană le-a respins pentru moment, explicând că vrea să lucreze în linişte şi fără presiuni pentru a-i căuta pe aparţinătorii de drept.
Unele dintre operele descoperite, deja identificate, erau considerate ca aparţinând “Artei degenerate”, în timpul Celui de-al Treilea Reich. Naziştii au “epurat” muzeele de astfel de opere după venirea lor la putere în 1933. Alte opere au apar
