Emil Dascălu, 49 de ani, din Bucureşti, a fost timp de zece ani patronul unei fabrici de textile care trimitea 90% din producţie în ţări precum Franţa, Anglia sau Germania. Criza l-a forţat însă, în 2010, să pună lacăt porţilor fabricii unde lucrau peste 100 de oameni pentru branduri cum este H&M şi l-a reorientat către un nou business, de nişă, un mic atelier în care produce lămpi, vitralii, aplice, acccesorii şi decoraţiuni din sticlă.
Anual, atelierul Tiffany-Art are o creştere a cifrei de afaceri de 15% şi o marjă de profit de 10-15%, însă Emil Dascălu spune că încă nu ar putea să se întreţină doar cu banii obţinuţi din comenzile primite de atelier, mai ales că profitul este, de regulă, reinvestit în stocuri.
„Fabrica am deschis-o în 2001, după ce am lucrat timp de zece ani ca director economic pentru Pepsi şi până în 2007 chiar a mers bine. Am început să lucrăm şi pentru H&M, dar odată cu criza toate fabricile marilor companii au fost mutate în China şi de la comenzi de 20.000 de pulovere cât primeam de la H&M, spre exemplu, am ajuns la comenzi de 500 de bucăţi pe zi. Capacitatea de producţie a scăzut mult şi am fost nevoit să închid în 2010. Atunci am zis că este momentul să am parte de linişte şi să fac ceea ce îmi place“, spune Emil Dascălu. El precizează că a investit circa 70.000 de euro în atelier până în prezent (50.000 de euro fiind sediul) şi că, deşi nu mai aduce bani de acasă şi există profit, Tiffany-Art nu îl ajută să se întreţină. De altfel, el deţine mai multe imobile, printre care şi hala de producţie a fabricii de textile, pe care le închiriază. În plus, pentru a genera venituri mai mari pentru atelier, el a decis să comercializeze şi produse aferente precum cuţite de tăiat sticlă, cabluri sau cositori.
În prezent, Emil Dascălu are trei angajaţi pentru care cheltuie lunar circa 2.000 de euro (cu
