În urmă cu aproape cinci ani, numărul cinematografelor care funcționau în România s-a redus la mai puțin de jumătate, ajungând la 416, ca urmare a unor procese de retrocedare, iar în prezent mai sunt doar 33 de săli de cinematograf, fără a lua sălile din mall-uri.
Deși prețul unui bilet este mai scăzut în cinematografele RomâniaFilm (între5 lei și 10 lei) cinematografele din mall-uri, totuși, din cauza lipsei investițiilor, de multe ori acestea sunt goale. Iar acum, cinematograful românesc este pândit de ”un nou pericol”: trecerea cinematografelor către consiliile locale, către primăriile din țară.
Reprezentanții Regiei Autonome de Distribuţie şi Exploatare a Filmelor România (RADEF) se tem că acest lucru nu va rezolva problemele, ci din contră le va adânci. Mai mult, aceștia sunt de părere că Ministerul Culturii ”este vinovat pentru acest lucru” și că, de-a lungul timpului, nu a ajutat RomâniaFilm, nu a oferit un sprijin pentru încurajarea filmului românesc.
”Filmul românesc a câştigat multe premii la festivalurile internaţionale. Salariaţii cotizează la Fondul cinematografic și se strâng aproximativ 4 - 6 milioane de euro anual, bani care, prin concurs organizat de Centrul Cinematografic, ajung la filmul românesc. Din acest fond cinematografic, potrivit proiectului de lege, baronii locali, vor primi 50%. Practic, noi suntem obligați să dăm sălile la primării, însă banii din fondul cinematografic ajung la consiliile judeţene, ceea ce nu este corect”, au spus reprezentanții RADEF. În plus, adopatarea proiectului de lege înseamnă și disponibilizarea a 200 de salariaţi. În prezent, peste 90% din piaţa de 144,7 mil. lei este ocupată de operatorii de multiplexuri. În total, anul trecut au mers la film opt milioane de români. Cea mai performantă unitate cu un singur ecran din România este, potrivit numărului de spectatori centralizat de CNC, cinemat
