La Radio Erevan exista obiceiul să se pună întrebarea : ”Cu cine se învecinează Uniunea Sovietică”? Răspunsul era: cu cine vrea. Cu cine se învecinează Coana Europa (Comunitatea Europeană, devenită după 1992 Uniunea Europeană), s-ar întreba cei de la Radio Bruxelles? Un posibil răspuns nu poate fi dat acum. Nu pot să-i spun Republica Moldova. Nişte ani petrecuţi pe băncile şcolii, prin sălile de lectură ale bibliotecilor şi nopţi îndelungate la masa de lucru mă fac să-mi pierd vocea când pronunţ această aberaţie geopolitică numită Republica Moldova, copilul nelegitim adoptat de Ion Iliescu în 1991. La fel li se încurcă limba şi grecilor, care o ţin sus şi tare că Macedonia e doar o parte a Greciei, iar ceea ce numesc unii Republica Macedonia este de fapt Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. Mulţi visează că Moldova de peste Prut se va uni cu România, dacă aceasta intră în Uniunea Europeană. Coana Europa are, pentru noi muritorii două politici, una de extindere, una de vecinătate. Tot Coana Europa îşi aduce aminte de prin tinereţile ei de un tânăr haiduc georgian, Iosif ”Koba” Djugasvili, cel ce avea să devină Mareşalul Stalin. Moştenirea lui Stalin a fost enclavizarea spaţiului sovietic. Popoarele Uniunii au fost împărţite de el, care fusese Comisar al Poporului pentru Naţionalităţi, astfel că, în eventualitatea că URSS dispărea, republicile să se războiască până când vor asculta de Maica Rusia, o rudă mai îndepărtată a Coanei Europa. Sora Basarabia, răpită de ”cumnatul” URSS prin 1940, fără cununie şi fără focuri de armă a fost cadorisită de Hitler cu Transinistria, o fâşie de dinolo de Nistru, după ce flăcăii lui Antonescu au trecut Prutul sperând că frumoasa se va întoarce acasă. Cât de naiv a fost Antonescu, reiese din planurile lui Rosenberg, eminenţa cenuşie a nazismului ca ideologie