Nu guvernul e de vină pentru starea proastă a ţării, ci intelectualitatea care nu oferă repere morale şi de performanţă. Numai personalităţile izolate, preocupate de munca lor şi de spiritul datoriei sunt demne de încredere şi pot asigura o stabilitate socială şi economică.

Eu am încredere numai în oameni izolaţi şi nu văd izbăvirea decât în personalităţile izolate, risipite ici şi colo prin toată Rusia, fie că sunt intelectuali, fie că-s simpli ţărani. În ei e puterea cu toate că-s puţini. (A. P. Cehov) Scrisoarea lui Cehov

De vină nu e guvernul, domnul meu, ci toată intelectualitatea. Câtă vreme sunt încă studenţi şi studente, sunt oameni buni, cinstiţi, nădejdea noastră, viitorul Rusiei; dar îndată ce studentele şi studenţii ajung de sine stătători – oameni în toată firea – nădejdea noastră şi viitorul Rusiei – se prefac în fum, şi în filtru nu rămân decât medici, proprietari de vite, slujbaşi venali, ingineri care fură… Eu n-am încredere în intelectualitatea noastră, făţarnică, falsă, isterică, lipsită de educaţie şi leneşă, n-am încredere în această intelectualitate nici chiar atunci când suferă şi se plânge, pentru că asupritorii ei tot din mijlocul ei au ieşit… Eu am încredere numai în oameni izolaţi şi nu văd izbăvirea decât în personalităţile izolate, risipite ici şi colo prin toată Rusia, fie că sunt intelectuali, fie că-s simpli ţărani. În ei e puterea cu toate că-s puţini. Nimeni nu-I profet în ţara lui, şi personalităţile izolate despre care vorbesc joacă un rol neînsemnat în societate. Ele nu domină, însă munca lor se simte. - scria A. P. Cehov în scrisoarea către I.I. Orlov, din 22 februarie 1899, de la Ialta (A. P. Cehov, Opere, vol.XII, Scrisori, Editura Pentru Literatură Universală, Bucureşti, 1963, pp.441-442) Experienţa mea

Am lucrat patru ani într-o primărie şi ştiu că din echipa de şmecheri, angajaţi pe pile, care întotdeauna f