Vladimir Putin pare să împărtășească convingerea lui Machiavelli că este mai bine să fii temut decât iubit.

La peste două decenii de la dezmebrarea Uniunii Sovietice, Rusia încă suferă de sindromul durerii membrelor amputate – scrie agenția Reuter într-o relatare consacrată opoziției Moscovei față de cursul pro-occidental al unor țări ca Ucraina sau Moldova. O sinteză a analizei de știri semnată de Paul Taylor a pregătit Mircea Țicudean.

În urmă cu cinci ani – amintește Reuter - Kremlinul a reușit să zădărnicească primirea Ucrainei și Georgiei în NATO și implicit extinderea Alianței nord-atlantice până la granițele de sud-vest ale Federației Ruse. Negociatorii occidentali au spus la vremea aceea că ar fi existat o înțelegere diplomatică în baza căreia Rusia ar fi fost gata să accepte eventuala integrare economică a vecinelor Rusiei în alt club occidental: Uniunea Europeană.

Numai că înțelegerea aceea, dacă a existat cu adevărat, pare acum uitată: Rusia se opune din răsputeri apropierii de Uniunea Europeană a Ucrainei, Moldovei și Georgiei, țări care ar urma să semneze sau să inițializeze acorduri de asociere la UE cu ocazia summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, de la sfârșitul lunii curente.

Serghei Karaganov, expert moscovit în politică externă, fost consilier al președintelui Vladimir Putin, a declarat agenței Reuter că în Rusia Parteneriatul Estic este considerat o simplă încercare a UE de a-și „arăta mușchii”.

Karaganov crede că miza cea mare este Ucraina, țară cu 46 de milioane de locuitori și o economie de 330 de miliarde de dolari care și-a cucerit independența față de Moscova în 1991, dar pe care mulți ruși continuă s-o considere leagănul istoric al națiunii lor. „Rusia o să caute să oblige Ucraina să plătească un preț cât mai mare” (pentru apropierea de