Preşedintele structurii care îi reprezintă pe elevi (Consiliul Naţional al Elevilor), clujeanca Iulia Miron, consideră că statul nu doreşte să investească în educaţie fiindcă o societate needucată e mai uşor de manipulat. Speră, ca şi alţii, că generaţia născută după 89, care nu a cunoscut comunismul, va schimba lucrurile.

Pe Iulia Miron am găsit-o azi la Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai“ din Cluj-Napoca, purtând banderolă albă pe mâna stângă şi sperând că greva japoneză de azi, dintr-o zi de 13, nu va fi una cu ghinion.

Ea a vorbit, într-un interviu, pentru „Adevărul“, despre speranţele ei legate de generaţia din care face parte şi despre experienţa statelor din nordul Europei care ştiu preţui, la adevărata valoare, educaţia, iar prin asta, ştiu să-şi construiască viitorul.

Studenţii au mai ieşit în stradă să ceară 6% din PIB pentru educaţie. De ce tocmai acum v-aţi hotărât voi, elevii, să protestaţi sub forma unei greve japoneze?

Consiliul Naţional al Elevilor are o anumită vechime şi a ajuns la un anumit nivel la care a înţeles că este important să reprezinte într-adevăr interesele elevilor şi prin acţiuni de protest când dialogul social nu dă rezultate.

Am trimis zeci de solicitări la Guvern pentru că vorbim aici de o datorie a Guvernului. Am primit tot felul de promisiuni legate de o mai mare finanţare, dar au rămas doar promisiuni.

Ca să obţinem cei 6% s-a creat o alianţă socială între profesori, studenţi, elevi şi părinţi. Cum săptămâna trecută, profesorii au protestat în toată ţara, noi şi studenţii am fost solidari cu ei.

Iar acum e rândul nostru, al elevilor şi studenţilor, beneficiarii direcţi ai sistemului.

Cât de departe sunteţi dispuşi să mergeţi ca să obţineţi cei 6%? O grevă generală pe termen nelimitat?

Tot ceea ce ne stă în putinţă! Ne dorim un viitor mai bun pentru noi şi societatea românească