Singura legătură dintre Facultatea de Ştiinţe ale Educaţiei Suceava şi biftecul tartar, un fel de mâncare rafinat şi pretenţios, care nu se găseşte azi în orice restaurant, a fost trasată de Ionuţ Papuc, din Lisaura, student la facultatea menţionată şi ospătar la Continental Arcaşul.
Prepararea biftecului tartar la masa clientului şi în faţa unui juriu compus din nume marcante din domeniu a fost una din cele 4 probe peste care a trecut Ionuţ Papuc, săptămâna trecută, la cea de-a XII-a ediţie a concursurilor profesionale ale bucătarilor şi ospătarilor din lanţul hotelier Continental. El s-a întrecut cu alţi 7 concurenţi, clasându-se pe locul II, un rezultat deosebit, fiindcă probele nu au fost deloc uşoare.
„Am avut 4 probe, proba teoretică, în primul rând, apoi cea de preparat un biftec tartar. Este în obligaţia ospătarului să prepare biftecul tartar la masa clientului, o porţie merge la juriu, o alta la clienţii care îl pun pe pâinea prăjită. Apoi am avut de prezentat un aperitiv – am luat preparatul de la bucătar şi l-am porţionat – şi o decantare de vin” ne-a spus Ionuţ.
Prima reţetă de biftec tartar a apărut în 1952, într-o carte de bucate a unui restaurant din NewYork
Preparat din carne fragedă din muşchi de viţel, tocată şi în stare crudă, frecată cu ceapă tocată, muştar, unt şi un gălbenuş crud, deşi nu e pe gustul oricui, biftecul tartar e considerat o delicatesă. Importantă este tehnica frecării cărnii, cu cuţitul şi furculiţa, până devine fragedă ca o cremă, fiind unsă apoi pe pâine prăjită.
Prima reţetă de tartar a apărut în 1952, în cartea de bucate a restaurantului german Luchow’s din New York. Există mai multe variante de preparare, unele cu capere, altele cu castraveţi, toate cu ceapă. Nici decantarea vinului nu e o probă lejeră, ea fiind operaţia prin care se separă lichidul limpede de sedimentul format,