Azi, prin votul a 11 electori din 18, Gino Iorgulescu a devenit noul președinte al Ligii Profesioniste, izbîndă ce trebuie să fi surprins chiar mai tare decît eșecul suferit de Mitică Dragomir. Subsemnatul nu s-a numărat însă printre cei surprinși, probă că am anticipat deznodămîntul scrutinului în prezența mai multor martori.

Apreciez că votul de joi n-a fost atît unul pro Gino cît unul împotriva lui Mitică. Dincolo de faptul că politicul și-ar fi băgat coada printr-o ședință de taină la care au participat premierul Ponta și vicepremierul Dragnea, lumea fotbalului lansase semnale peste semnale că s-a plictisit de Dragomir. Că s-a săturat de stilul lui de a conduce după ureche și în funcție de interese, cu comisioane și cu paraîndărături, amestec de înțelepciune și de viclenie, de miștocăreală și de caterincă . În megalomania lui, Mitică părea convins că nimeni nu-l va clinti din fotoliu, de aceea ajunsese să se considere nemuritor precum faraonii.

Ex-președintele și-a tăiat craca de sub picioare în clipa în care s-a publicat contractul dintre o societate a lui și firma RCS-RDS, act conform căruia șeful LPF și-a tras o sumă uriașă dintr-o sponsorizare deghizată. Puși în fața evidenței că Dragomir le-a diminuat veniturile printr-o operațiune echivalentă cu legalizarea șpăgii, alți cîțiva președinți au coborît din barca lui. Mitică n-a părut însă impresionat. Și-a imaginat că îi e permis orice și a forțat nota, numai că, împingînd lucrurile prea departe, s-a trezit izolat, părăsit, repudiat. Tocmai de aceea consider că, înainte de a fi cîștigate de Iorgulescu, alegerile au fost pierdute de Dragomir.

Anunțînd că nu-l va ataca pe Gino, angajîndu-se chiar să-l sprijine, Mitică a ieșit din scenă cu fruntea sus, dacă se poate zice așa în condițiile în care nu-i de crezut că el se va retrage la Bălcești ca să-și crească nepoții. De presupus că va rămîne î