de C. MIERLUŞCĂ

15 noiembrie 2013 21:47

1 vizualizare

A-A+ Plantele melifere din flora spontană sunt în general cunoscute de către apicultori întrucât furnizează albinelor de primăvara şi până toamna târziuu însemnate cantităţi de polen şi necatr. Prin numărul mare de specii valoroase şi suprafeţele importante ce le ocupă din Lunca Dunării până în zona montană, această grupă de plante melifere prezintă o pondere apicolă însemnată.

Din flora timpurie de pădure amintim: ghiocelul (Galanthus nivalis), viorelele (Viola odorata), floarea paştelui (anemone mamorosa), Ceapa ciorii (Gagea pratensis) etc.

Păpădia este o plantă perenă care înfloreşte din aprilie până în septembrie. Producţia de miere a fost evaluată la 200 kg pe hectar.

Rapiţa sălbatică creşte prin locuri cultivate şi necultivate. Înfloreşte galben deshis, în perioada mai-iunie. S-au realizat 8-10 kg miere pe familie.

Macul roşu (Papaver Rochas) şi macul de câmp sunt plante anuale narcotice, întâlnite în zonele de câmp, care înfloresc în lunile mai-iulie şi care, alături de alte plante din flora spontană, asigură cantităţi însemnate pentru familiile de albine.

Valoarea meliferă a plantelor din flora spontană(II)

Sulfina albă şi galbenă (Melilotus albus şi M. officinalis) cresc spontan prin păşuni, la marginea drumurilor. Înfloresc în perioada iunie - septembrie, cantitatea de miere culeasă de pe un hectar a fost evaluată la 130-300 kg.

Jaleşul (Salvia pratensis) este o bună plantă meliferă. Creşte în special în zone aride, fâneţe, pe marginea liniilor ferate etc. Florile sunt albastre ? sau alte nuanţe sunt frecvent căutate de albine. Se pot obţine 280 kg miere la hectar.

Cimbrişorul (Thymus serpyllum) este o plantă perenă foarte răspândită. Începând de la şes până în zona montană. Este o plantă aromată care înfloreşte din iunie până în sep