Uniunea Europeană se confruntă cu o ameninţare mare din cauza superbacteriilor care au început să reziste şi la carbapenemi, o clasă de antibiotice atât de puternice încât reprezintă o ultimă soluţie în cazul infecţiilor. România se află printre ţările afectate cel mai mult: peste 5% din infecţiile sângelui contactate în spitale nu cedează în faţa carbapenemilor.

În ultima vreme, există foarte multe avertismente, la nivel mondial: era antibioticelor a luat sfârşit. Medicii se tem că, în viitor, chiar şi cele mai simple infecţii nu vor mai răspunde la tratament. Exagerarea folosirii antibioticelor şi chiar utilizarea lor greşită a „hrănit“ creşterea alarmantă a infecţiilor rezistente la antibiotice, iar specialiştii sunt îngrijoraţi, în special, din cauza bacteriilor ce nu pot fi distruse de carbapenemi, cea mai puternică gamă de antibiotice, notează „Reuters“.

Infecţiile rezistente la carbapenemi (care au un spectru larg de acţiune, mai ales împotriva microbilor anaerobi) au crescut destul de mult în ultimii ani, în special în sudul Europei. Mai mult, aproape toate ţările europene au raportat cazuri de bacterii rezistente la carbapenemi, anunţă Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor al UE (ECDC). Cele mai severe cazuri implică infecţii ale sângelui, însă germenii rezistenţi la antibiotice pot cauza probleme grave şi sistemului respirator sau tractului urinar.

România, printre primele ţări ale UE unde carbapenemi nu mai au efect

Infecţiile sângelui din cauza pneumoniei Klebsiella, o cauză comună a infecţiilor contactate în spital, cu rezistenţă la carbapenemi, au depăşit 5% în cinci ţări: Grecia, Cipru, Italia, Slovacia şi România, conform datelor oferite de ECDC. Aceste date sunt valabile pentru 2012. În 2009, doar Grecia şi Cipru depăşiseră pragul de 5% în ceea ce priveşte rezistenţa infecţiilor în faţa acestor an