- Unde locuieşte imunitatea, cine o ameninţă şi cum poate fi ajutată să-şi facă datoria de apărare a corpului -
Cu toţii ştim care este sistemul digestiv şi, în linii mari, cum funcţionează. Înţelegem sistemul cardio-vascular ca pe o pompă cu vasele ei transportatoare, îi ştim localizarea. Cunoaştem cum se desfăşoară respiraţia, de la plămâni până la celule. Dar câţi dintre noi pot explica, într-o imagine limpede, unde este localizat sistemul imunitar, elementele sale componente, ce funcţii şi relaţii are el?
Într-un articol de popularizare a medicinei naturiste nu ne putem permite să intrăm în detalii. Se ştie că sistemul imunitar ne protejează în faţa agenţilor patogeni biologici: virusuri, bacterii, fungi, protozoare, helminţi (viermi).
Dar unde se află până la urmă sistemul imunitar? Fără un sediu central şi un loc bine precizat, medicina îl defineşte ca sistem limfoid. Anatomic, se descriu sistemul limfoid primar, alcătuit din măduva osoasă hematopoietică (hematogenă) şi timus, şi sistemul limfoid secundar ce cuprinde splina, ganglionii limfatici, plăcile Peyer şi alte formaţiuni limfoide răspândite în corp.
Timusul are un rol fundamental în imunitate, prin întreţinerea producerii şi maturizarea limfocitelor tip "T". Spre vârsta adultă se atrofiază, iar maturizarea limfocitelor T este preluată de organele limfoide periferice.
Dintre organele limfoide menţionăm splina, un organ ale cărui funcţii sunt considerate incomplet elucidate, dar care joacă un rol major în imunitate prin producerea directă şi stocarea de limfocite, fagocite, monocite, cât şi de anticorpi. De asemenea, produce şi stochează hematii şi trombocite. Ca organ energetic, medicina tradiţională chineză îi conferă o poziţie centrală. Rezecţia, uneori grăbită, a splinei din varii motive, marchează sever sistemul imunitar şi afectează durata
