de N. I. DOBRA
19 noiembrie 2013 10:50
2 vizualizari
A-A+ Cred că, după alegerile de săptămâna trecută, Mitică Dragomir s-a încuiat în budă şi a plâns, el, care cu o seară, înainte, apărea pe toate posturile de televiziune şi anunţa că va fi reales preşedinte la Liga Profesionistă de fotbal fără emoţii. Numai că "prietenii" lui de la cluburi, una au promis şi alta au făcut, sătui fiind de matrapazlâcurile escrocului din Bălceşti (VÎlcea), care trebuia să fie coleg de celulă cu Gigi Becali încă de mult. Şmecher, bun de gură, prefăcut, a reuşit să-i păcălească şi pe comunişti, s-a chivernisit şi în capitalism, pentru că orice poţi spune despre el, nu şi că e prost. Sunt convins că va reuşi să înoate în ape tulburi şi adânci în continuare, trăgând sfori şi manevrând marionete.
Despre George (Gino) Iorgulescu n-aş putea să vă spun prea multe pentru că a fost un tip destul de discret după ce s-a lăsat de fotbal (n. 15 mai 1956, Giurgiu, Dunărea Giurgiu 1971-1975, Sportul studenţesc 1975-1976, Progresul Bucureşti 1976-1977) şi din nou, Sportul studenţesc, fundaş central înalt, puternic, 49 prezenţe în reprezentativă. (Ce ştiu este că, nici ca jucător, nici după aceea, n-a fost în relaţii amicale cu Mircea Sandu, coechipierul lui, aşa că sunt curios cum va decurge colaborarea lor, atâta vreme cât Mircea Sandu va mai rămâne şeful federaţiei şi nici nu ştiu dacă va avea abilităţile curveşti ale predecesorului său. Oricum, schimbarea lui Dragomir mi-a adus o mare bucurie în acest an, încât mai puţin îmi pasă dacă România se va califica la turneul final al Campionatului Mondial din Brazilia. Rămân la părerea că barajul ar fi fost mai uşor cu Ucraina, dar zarurile au fost aruncate. Ceea ce mă agasează este insistenţa cu care o şleahtă de aşa-zişi gazetari fac tot felul de calcule, de presupuneri, de propuneri şi de oferte. Ai noştri, dacă aveau un pic de va