Zalăul este un caz total atipic pentru economia românească. În timp ce industria siderurgică din alte oraşe de dimensiuni comparabile a ajuns în colaps, cu consecinţa împingerii acelor comunităţi pe marginea falimentului, Zalăul a reuşit să atragă investiţii de zeci de milioane de euro, care au ţinut rata şomajului la un nivel incredibil de jos. Interesant este că cele mai mari investiţii au fost realizate în timp de criză de acele companii care erau deja prezente în comunitate, iar lor li s-au adăugat şi alte firme, româneşti sau cu capital străin.
Astfel, prin comparaţie cu alte oraşe din România, Zalăul arată extraordinar de bine din punct de vedere economic. În timp ce închiderea ori reducerea semnificativă a activităţii combinatelor siderurgice din Câmpia Turzii, Târgovişte ori Oţelu Roşu a bulversat economia locală, iar şomajul a urcat spectaculos, Zalăul a reuşit să îşi păstreze industria siderurgică aproape intactă. Chiar dacă unele unităţi economice, precum Armătura ori Elcond, şi-au redus activitatea, acest declin punctual a fost compensat de investiţiile majore realizate de fabrica Tenaris, cea care a preluat fostul combinat Silcotub.
Chiar azi, această companie inaugurează o investiţie majoră. ”Valoarea investiţiei depăşeşte 68 de milioane de dolari. Bineînţeles, Tenaris a investit sume importante şi anul trecut. Iar pentru viitor, compania doreşte să investească şi pentru construirea unei Universităţi Tenaris, care va avea rolul unui centru de pregătire profesională pentru angajaţii acestei firme”, spune primarul Zalăului, Radu Căpâlnaşiu. Tenaris este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa produselor siderurgice din categoria ţevilor, însă paleta de produse realizate de această companie nu se limitează la atât. O evoluţie asemănătoare a fost înregistrată de celălalt mare pilon al economiei din Zalău, compania Michelin, unul d