Reacţia oficialilor români la remarcile Doamnei Reding cu privire la statul de drept era previzibilă.
Ponta a criticat traducerea textului din Die Zeit şi Zgonea a recomandat atenţie faţă de oficialităţile care au "abordări aparţinând grupurilor din care fac parte, fie cel social-democrat, fie cel popular, aşa cum este opinia doamnei Reding". Adică problema este corect pusă şi statul de drept e bine mersi la noi, însă contextul a fost alterat de traducători sau de subterfugii politicianiste.
Nu s-a ocupat nimeni însă de problema de fond: dacă şi cum anume ar putea UE să evite disfuncţiile statului de drept?
Iată ce a spus Comisarul european pentru justiţie:
Reding: Este deja prevăzută o modificare a Tratatului. În pactul fiscal se prevede ca frânarea îndatorării, asupra căreia au căzut de acord 25 din cele 27 state EU, trebuie trecută în tratatele europene până în 2O18. Eu sunt dintre aceia care spun că, după ce vom fi învins criza financiară, mai avem nevoie şi de alte modificări.
ZEIT: Care?
Reding: Ceva în privinţa protecţiei statului de drept. Când o ţară membră îngrădeşte în prezent statul de drept, nu avem deocamdată decât o singură posibilitate de sancţiune, – opţiunea nucleară. Putem să-i retragem acelei ţări dreptul de vot. Avem nevoie de alte posibilităţi, diferenţiate. Căci există o serie de ţări membre în care statul de drept este periclitat sau complet pus sub semnul întrebării. Eu zic să ne luăm măsuri din timp.
ZEIT: Vorbiţi de România şi de Ungaria.
Reding: Da, dar nu numai. Am face bine să aruncăm o privire mai atentă asupra funcţionării statului de drept în multe ţări membre. (trad. Elsa Anca Bărbuş)
Chiar dacă nu am fost singularizaţi foarte explicit, se vede totuşi că nu s-a şters amintirea felului în care USL-ul a speriat Vestul anul trecu