Se naţionalizează ori nu se naţionalizează pensiile private? Aceasta este întrebarea care planează, de câteva zile, asupra mediului financiar din România. Totul a pornit de la publicarea “pe surse” a scrisorii de intenţie adresată de autorităţile române către Fondul Monetar Internaţional. Acolo, anumite formulări lasă de înţeles că Guvernul a analizat serios posibilitatea reducerii contribuţiei către fondurile private sau chiar a naţionalizării integrale a acestora, pe un model deja consacrat în ţări din zona României cum ar fi Ungaria sau Polonia. Guvernul a transmis FMI că evaluează pensiile private obligatorii şi impactul acestora asupra sistemului de pensii şi a dezvoltării pieţei de capital, precizând că urmăreşte reducerea poverii fiscale fără impact bugetar. ”Am început să întreprindem o analiză exhaustivă pentru a evalua performanţa pilonului II de pensii (pensiile private obligatorii) şi implicaţiile acestuia pentru sustenabilitatea şi adecvarea sistemului de pensii, precum şi asupra dezvoltării pieţei de capital româneşti. Evaluăm, de asemenea, opţiuni de reducere a poverii fiscale într-un mod neutru pentru buget”, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de Guvern cu FMI şi Comisia Europeană, obţinută de Mediafax.

Îngheaţă contribuţia?

Mai multe surse au declarat pentru Mediafax că experţii FMI au discutat cu autorităţile române posibilitatea de a îngheţa sau reduce cota distribuită către fondurile de pensii private obligatorii, şi chiar de a naţionaliza integral sau parţial sumele deja strânse de acestea, aşa cum s-a întâmplat în Ungaria sau Polonia.În prezent, cota de contribuţie virată către Pilonul II este de 4% din veniturile brute ale participanţilor, aceasta evoluând de la nivelul de 2% din momentul startului sistemului (2008) şi urmând să ajungă la 6%, cu o creştere de jumătate de punct procentual anual, până în 2016. De la lansa