În vară, când echipa era cantonată în Serbia, craiovenii aveau o singură întrebare privind rezumatele jocurilor amicale: cine e numărul 14? Cristi Ganea, a venit răspunsul. O extremă despre care nu se auzise mai nimic prin fotbalul autohton. Asta pentru că tânărul jucător evoluase în Spania, la Mallorca B.
Originar din Telciu, la 40 km de Bistriţa Năsăud, Cristi s-a apucat să bată mingea din „vina“ tatălui, fost jucător de ligă a doua la U Cluj. La 9 ani jumătate deja la uşa părintească bătea prima ofertă, de la Inter Viişoara. „Ai mei au acceptat. Patronul clubului avea gânduri mari, dorea să ajungă în B cu o echipă necunoscută. Şi încerca să strângă tot ce era mai bun în judeţ la toate categoriile de vârstă pentru că era un proiect pe termen lung“, îşi aduce aminte Ganea. Aşa au apărut şi primele trofee ale carierei: „La 11 ani, la turneul Gheorghe Ola, cu vârsta de 91, eu eram 92 – am luat locul 1 pe ţară. Anul următor am luat şi titlul, şi cel mai bun jucător şi golgheter. În finală mai aveam trei goluri de recuperat ca să ies golgheter: îi făcuseră diploma deja celui care era pe primul loc şi am dat trei goluri şi i-au rupt-o“.
Plecarea părinţilor la muncă în Spania a însemnat şi mutarea copilului: „Ai mei au plecat la Bilbao. M-am dus să joc la o echipă dintr-un sat de acolo. Au venit de la Athletic Bilbao că vor să mă ia. Dar ei nu ştiau că sunt român. Acolo nu se poate: Bilbao nu transferă decât basci. Am făcut meciuri bune: aveam 15 ani şi dădeam 10-15 goluri, jucam în a doua ligă de juniori. Am jucat 5 ani în Bilbao, la vârsta de 18 ani a venit o ofertă de la Mallorca. De trei ani. Am decis să mă duc la ei, era o echipă de prima ligă din Spania. Nu se refuză. Nu am jucat decât pentru juniorii lor şi pentru Mallorca B. În ultimul an am evoluat liga a treia, am jucat cu Barcelona II, baza lor sportivă te impresiona. Am avut o ac