Gradul de insolvenţă existent la nivel naţional este de 20% din Produsul Intern Brut, în timp ce activele bancare din România se ridică la 64% din PIB, a declarat, joi, într-o conferinţă de specialitate, Florin Dănescu, preşedintele executiv al Asociaţiei Române a Băncilor.

'La nivel european, efectul de multiplicare bancar se traduce în 366% din PIB-ul european active bancare, iar 200% înseamnă creditare comparabilă cu PIB-ul european. În România discutăm de 64% active bancare din PIB. Deci, nu vorbim în România de o bancarizare exagerată, dimpotrivă. Fondurile structurale sunt esenţiale pentru acoperirea gap-ului existent între România şi celelalte ţări europene (...) Noi, băncile, ca şi celelalte industrii, urmărim o dinamică mai bună a economiei româneşti. Dacă înregistrăm la nivel naţional o insolvenţă de 20% din PIB şi înţelegem că de la astfel de cifre creează o neîncredere generalizată şi o restricţie a participării jucătorilor în parteneriate ... De asemenea, 40% din creditarea neguvernamentală se acordă IMM, dar numai jumătate dintre acestea se califică pentru a primi credite. Înţelegem, astfel, nevoia considerabilă a capitalizării companiilor din România, dar nu numai a celor româneşti', a spus Dănescu.

Potrivit reprezentantului ARB, pe tema fondurilor europene, băncile îşi arogă o contribuţie esenţială la gradul de absorbţie existent la ora actuală.

'S-a discutat destul de mult despre subiectul fondurilor europene. De ce s-ar continua astfel de discuţii? Pentru că fondurile structurale în România au o importanţă specifică. Dacă plecăm de la realităţile economiei româneşti şi constatăm că acumularea de capital nu este una comparabilă cu cea europeană, înţelegem că factorul de multiplicare al unui euro din fonduri structurale este covârşitor mai mare în România decât ţările europene, în general. Fondurile structural