Criza dintre Egipt şi Turcia, instalată odată cu destituirea fostului preşedinte islamist Mohamed Morsi şi reprimarea susţinătorilor acestuia, s-a agravat sâmbătă, Cairo expulzându-l pe ambasadorul turc şi reducându-şi reprezentarea diplomatică, iar Ankara aplicând "reciprocitatea".
Este vorba despre cea mai dură măsură diplomatică adoptată de Egipt ca reacţie faţă de critici formulate în străinătate cu privire la măsurile de reprimare aplicate de autorităţile instalate de armată. Au fost ucise peste 1.000 de persoane, majoritatea manifestanţi pro-Morsi, şi au fost operate mii de arestări.
Premierul turc Recep Tayip Erdogan, un apropiat la mişcării Fraţii Musulmani din care face parte Morsi, a catalogat destituirea acestuia pe 3 iulie de către armată drept o "lovitură de stat". După dispersarea, pe 14 august, într-o baie de sânge a unor manifestanţi pro-Morsi, el şi-a multiplicat mesajele de condamnare, evocând un "masacru foarte grav" împotriva unor manifestanţi "paşnici".
Erdogan a afirmat joi că nu are "vreun respect faţă de cei care l-au adus pe Morsi în faţa justiţiei", referindu-se la procesul deschis pe 4 noiembrie împotriva singurul preşedinte egiptean ales în mod democratic pentru "incitare la uciderea" unor manifestanţi.
Catalogând aceste afirmaţii drept o "ingerinţă inacceptabilă în afacerile interne ale Egiptului" şi "provocări", diplomaţia egipteană l-a convocat sâmbătă pe ambasadorul Turciei, Huseyin Avni Botsali, informându-l că a devenit "persona non grata".
Concomitent, Ministerul egiptean de Externe a anunţat reducerea nivelul reprezentării sale în Turcia, anunţând că ambasadorul său Abderahman Salah ElDin, rechemat pe 15 august de la Ankara, nu se va mai întoarce la post şi că de-acum doar un însărcinat cu afaceri va asigura reprezentarea diplomatică egipteană.
În plus, ministerul a acuzat Turcia că "susţine
