Pentru preşedintele american, Barack Obama, a cărui popularitate a fost devastată de lansarea haotică a legii pentru sănătate, acordul nuclear preliminar încheiat cu Iranul duminică noapte constituie un succes binevenit şi un moment crucial care îi oferă posibilitatea de a trasa o nouă cale americană în Orientul Mijlociu, după mai bine de trei decenii. Dar simplul fapt că SUA şi Iranul au semnat un acord diplomatic deschide un evantai de posibile schimbări geopolitice.
Este prea devreme pentru a estima dacă acordul nuclear încheiat la Geneva anunţă o veritabilă nouă fază în încâlcitele şi animatele relaţii dintre Occident şi Orientul Mijlociu, dar primele reacţii sugerează că, în timp, va exista o schimbare în statu-quo-ul de peste 30 de ani.
Cei mai apropiaţi aliaţi ai Washingtonului sunt nemulţumiţi de faptul că SUA au readus Teheranul pe scena internaţională - Israelul a ripostat cu iritare, vorbind de o „eroare istorică”, Arabia Saudită cu o tăcere apăsătoare. Acordul nuclear va exacerba tensiunile dintre Israel şi SUA dar, după cum arată analiştii, Obama este pregătit să plătească preţul furiei aliatului său în schimbul unei reglementări globale a problemei securitare. Administraţia americană este convinsă că doar dezmembrarea completă a programului nuclear al Iranului va fi în măsură să calmeze mânia israeliană.
„Asistăm la o apropiere potenţială între SUA şi Iran, care ar putea redesena harta geostrategică a Orientului Mijlociu”, arată Fawaz Gerges, profesor la London School of Economics, subliniind că, deşi SUA nu sunt pe aceleaşi lungimi de undă cu Israelul şi Arabia Saudită în ce priveşte Iranul, oamenii trebuie „să-şi amintească faptul că SUA au interese de securitate naţională mai vaste. Americanii ţin cont de securitatea şi stabilitatea regiunii, dar şi de interesele ţării lor”.
Reîntoarcerea Iranului în cadrul comunităţii internaţion