Presa scrisă continuă să moară puţin câte puţin, finalul de an aducând o nouă închidere de ziar. Una dintre poveştile de succes ale presei sportive se încheie la începutul lunii decembrie, anunţul, unul neplăcut, fiind bine "îmbrăcat" în cuvinte mari precum "schimbarea modelului de business" sau "viitorul digital al presei". Fiecare îşi administrează afacerile după cum crede de cuviinţă, iar a "plânge la mormânt străin" este contraproductiv, dar există ceva cu adevărat îngrijorător legat de închiderea ziarelor: reacţia publicului. Cu siguranţă nimeni nu este atât de naiv încât să se iluzioneze că vor ieşi oameni în stradă pentru o publicaţie, dar nici nu te aştepţi la atâtea valuri de ură revărsate în special în mediul online. Să nu cumperi ziare e o opţiune personală, să ajungi să le urăşti e o problemă, una mare şi nu doar a presei. Chiar dacă anonimatul nu este un model pentru indivizii care pretind că au ceva de spus, lipsa unei identităţi îi face pe oameni să spună exact ce gândesc. Evident că nu ne referim aici la postacii de meserie, uşor de depistat, mulţi dintre ei fiind plătiţi de anumite structuri să arunce cu "mizerie în ventilator" tocmai pentru a înăbuşi orice încercare de dialog constructiv pe axa ziar - cititor. Reacţia oamenilor simpli este îngrijorătoare şi s-a manifestat şi după anunţul legat de "transformarea" Pro Sport. Pe mai toate site-urile şi blogurile care au publicat ştirea au apărut comentarii care salută, sub diverse forme, respectiva veste. Publicul se declară nemulţumit de politica editorială dusă de anumite ziare, se manifestă ostil faţă de excesul de tabloidizare, dar şi faţă de partizanatul politic, în acest malaxor intrând în final toată presa, puţini sunt cei care mai fac diferenţe şi sunt atenţi la nuanţe, ştampilele sunt puse la grămadă, iar concluzile sunt amare pentru media în general. Cum clientul nostru e şi stăpânul nostru,