Sâmbăta trecută, comuniştii din Republica Moldova s-au adunat la un miting în Piaţa Marii Adunări Naţionale (PMAN). PLDM a rezervat PMAN pentru acea zi de 23 noiembrie, dar, până la urmă, nu a considerat necesar să se opună acordării acesteia PCRM.
Au decis să procedeze astfel, probabil, în momentul în care au avut anumite estimări cu privire la numărul participanţilor la miting sau pur şi simplu nu au vrut să rişte pentru că, oricum, dacă refuzau, trebuiau să mobilizeze forţe importante ale Poliţiei ca să nu permită membrilor sau simpatizanţilor PCRM să pătrundă în PMAN. Ceea ce ar fi dus inevitabil la ciocniri violente.
Comuniştii au mobilizat de vreo cinci-şapte ori mai puţină lume decât a făcut puterea la mitingul pro-european din 3 noiembrie. A fost vorba de cel mult vreo 15-20.000 de persoane, ceea ce este puţin pentru un partid de opoziţie care se bucură în sondaje de susţinerea a circa o treime din electorat, dar destul de mult, dat fiind resursele limitate ale acestui partid. Fără îndoială, şi-a spus cuvântul şi Rusia, care a susţinut eforturile comuniştilor locali şi ale organizaţiile sale satelit, mai ales pe valul succesului obţinut de Kremlin pe 21 noiembrie, când Kievul a anunţat oficial amânarea semnării Acordului de Asociere cu UE.
Mitingul din 23 noiembrie a fost unul antinaţional. Şi nu numai pentru că a fost organizat de un partid care este cunoscut pentru derapajele sale antieuropene şi antiromâneşti. În cazul din urmă, nu e vorba doar de mesaje anti-România, dar mai ales de cele îndreptate împotriva elitelor intelectuale, economice şi politice, precum şi a cetăţenilor de rând din Republica Moldova care se identifică drept etnici români.
Îndemnurile strigate de liderii PCRM – precum „cât Moldova e tare, românul nu ne are“ - sunt concludente în acest sens. Deşi s-a declarat a fi un miting pentru Moldova, steagurile fluturate
