Recent, Muzeul Naţional „George Enescu” a achiziţionat, prin licitaţia de la Artmark, câteva lucrări de artă şi documente extrem de interesante, prezentate acum publicului în cadrul unei expoziţii de real interes, într-o seară împlinită printr-un recital de ţinută.

În prima zi de iarnă bucureşteană din acest noiembrie, publicul destul de numeros a descoperit fie desenul în peniţă înfăţişându-l pe Enescu, realizat în 1946 de Gheorghe Tomaziu, fie cel în creion color surprinzându-l pe Mihail Jora în viziunea lui Theodor Pallady – ambele comentate de istoricul de artă Dana Dragomir -, precum şi o fotografie inedită a Maestrului alături de editorul Enoch, discutând, probabil la Paris, despre o partitură sau celebrul portret al Marucăi Cantacuzino, dar cu semnătură.

Desenul în peniţă înfăţişându-l pe Enescu, realizat de Gheorghe Tomaziu (1946)

Maestrul Enescu alături de editorul Enoch

Desen în creion color înfăţişându-l pe Mihail Jora, în viziunea lui Theodor Pallady

Într-o vitrină, două documente atrag atenţia – un memoriu adresat de Enescu preşedintelui Ateneului, dar mai ales cartea de onoare a Orchestrei Ministerului Instrucţiunii Publice, ansamblu care, după cum a subliniat muzicologul Viorel Cosma, a activat în perioada 1906-1919, devenind, în 1920, Filarmonica din Bucureşti – o adevărată istorie a concertelor susţinute sub baghete de prestigiu, cu solişti importanţi, fiecare aşternând gânduri şi aprecieri elogioase adresate orchestrei; printre ei, Enescu sau Jora, dar şi Castaldi sau chiar tânărul Arthur Rubinstein.

Memoriul lui Enescu adresat preşedintelui Ateneului (28 octombrie, 1937)

Cartea de onoare a Orchestrei Ministerului Instrucţiunii Publice

Cum au ajuns asemenea documente în colecţii particulare, cine le-a scos la licitaţie, nu se va afla, probabi