Scotia a lansat in forta in aceasta saptamana campania pentru separarea de Regatul Unit al Marii Britanii, insa consecintele economice ale acestei miscari sunt inca intens dezbatute.
Pe 18 septembrie 2014, Scotia va organiza un referendum prin care cetatenii vor decide daca tara va fi independenta sau nu. In cazul in care raspunsul va fi da, Scotia se va rupe de Marea Britanie si isi va formula propriile politici economice, politice si de aparare, scrie CNBC.
Cu mai putin de zece luni inainte de acest moment, exista inca numeroase necunoscute. In prezent, 47% dintre scotieni se declara impotriva independentei, 38% sunt pentru, iar 15% sunt indecisi.
Retinerile au motivatii preponderent economice. Potrivit unui oficial al guvernului britanic, independenta Scotiei ar insemna pentru populatie o crestere a fiscalitatii cu 1.000 de lire sterline (aproape 1.200 de euro) pe cap de locuitor.
De la momentul declansarii crizei creditelor, cele doua mari banci scotiene, Royal Bank of Scotland si HBOS (care face parte acum din Lloyds), au fost sprijinite de contribuabilii britanici sub diverse forme.
Planuri pentru o Scotie independenta
Nemultumirile cu privire la masurile de austeritate si politicile impuse de guvernul de la Londra au alimentat miscarea pro-independenta. Partidul National Scotian (SNS), aflat la guvernare si sustinator al acestei miscari, a lansat marti documentul in care sunt expuse principalele masui avute in vedere pentru o Scotie independenta.
In document se precizeaza ca tara ar trebui sa ramana in Uniunea Europeana, dar sa pastreze lira scotiana ca moneda nationala. Sunt prevazute, totodata, reduceri de taxe pentru companii, metoda care a ajutat Irlanda sa atraga investitii.
Riscurile asumate
Totusi, guvernul scotian descentralizat cheltuieste deja ma