Ioan Strugari este oier. Ioan Strugari este învăţător. Ioan Strugari este primar. Ioan Strugari este gospodar. Ioan Strugari este, deşi el spune că a renunţat din cauza surmenajului, preşedinte al Asociaţiei crescătorilor de ovine Parva. Ioan Strugari este agricultor. Ioan Strugari este, deşi spune că a predat frâiele fiicei, patron de firmă. Ioan Strugari este, există ca atare, şi ţine să demonstreze că vorbele minstrului Doina Pană, conform cărora românii se vaită, dar nu au sărăcit, sunt valabile cel puţin în acest caz. Geneza unui nabab Evităm, din motive lesne de înţeles, să evocăm copilăria şi tinereţea actualului primar din Parva, mai ales că publicaţia noastră poate ajunge şi-n mâinile copiilor sub 14 ani şi cine ştie cum năravurile timpurii ale edilului pot deveni puncte de reper pentru sufletele nepervertite încă. Aşa că, ne vom referi cu vădit interes civic la ultimii trei ani de activitate obştească şi politică. Astfel, din 2008 şi până în 2012, fiind ales consilier local în comună şi implicit fiind plătit din bani publici, adicătelea din banii cetăţenilor comunei, a reuşit să se menţină la nivelul mediu de dezvoltare al portofelului. A pus ban pe ban şi astfel, la indemnizaţia de consilier s-au adăugat subvenţiile de la APIA, salariul de profesor şi alte surse de venit, creşterea animalelor etc, care la un calcul sumar au însumat pe parcursul lui 2009, ca să dăm un exemplu, 66.818 lei. În 2010, deşi românii erau în plină criză economică, Ioan Strugari a trecut în declaraţia de avere două moşteniri. Terenuri agricole. Unul de 5,05 hectare în Parva şi altul de 10 hectare în Rebrişoara. Normal, subvenţiile acordate pentru aceste terenuri au sporit averea lui Strugari iar aceste sume coroborate cu vânzările de animale, salariul de învăţător şi alte acareturi financiare l-au „înălţat” la 103.825 lei. Aproape dublu ca în 2009, dovadă că şi în plină criză, dac