Octombrie a fost luna conferinţelor, incomparabil mai numeroase în cazul medicinii faţă de alte profesiuni. Am participat la trei congrese: cardiologie (Sinaia), medicină de laborator (Bucureşti) şi bioetică (Iaşi). Îmi permit să fac unele comparaţii şi chiar observaţii. Calitatea informaţiei şi gradul de noutate au fost net în favoarea ultimului, celelalte două fiind aproape la egalitate, deşi din partea laboratorului am aflat mai mult. Aceeaşi ierarhizare privind ţinuta academică. Un congres nu trebuie coborât la un nivel de popularizare sau de instructaj pentru rezidenţi. Prezentarea unor lucrări originale, a unor inovaţii terapeutice expuse de realizator, a cercetărilor experimentale şi fundamentale, a lipsit la congresul de cardiologie, iar medicina preventivă nu s-a bucurat de prea multă atenţie. Amploarea, chiar fervoarea discuţiilor, alături de timpul alocat acestora, precum şi exprimarea unor opinii sau poziţii ale participanţilor din sală, a fost clar în favoarea bioeticii (uneori discuţiile au prelungit cu ore bune, seara, timpul rezervat manifestării), mai reduse pentru laborator, minime în cazul cardiologiei. Congresul de cardiologie a fost pur şi simplu acaparat de prezentările firmelor de medicamente, care au avut, de asemenea, standuri bogate şi au oferit numeroase cadouri şi premii. Scopul? Maximalizarea vânzărilor, recte a profitului. Nu putem vorbi de o prezenţă se Publicitate mnificativă a caselor de medicamente în cazul laboratorului sau al bioeticii. No interest, no action. Participarea numerică a fost, la toate aceste manifestări, foarte bună. Majoritatea asistenţei, în cazul medicinii de laborator, a fost reprezentată de studenţi, lăudabil; poate a contat şi faptul că acest congres s-a ţinut la Bucureşti, deci a fost accesibil şi cu intrare liberă. Este regretabil faptul că medicii au fost prezenţi în număr redus, deşi datele de