Deflaţia ar putea fi combătută fiscal doar prin lărgirea deficitelor, şi nu prin majorări de taxe, care afectează atât cererea, cât şi oferta, afirmă Lucian Croitoru, consilier al guvernatorului BNR, arătând că nu există pericolul deflaţiei, iar bugetul este doar expresia echilibrului politic.  

"Nu sunt la acest moment date care să-mi permită să afirm că există pericolul deflaţiei (...) Seria anticipaţiilor este mult mai stabilă. Dacă ne uităm pe grafice, anticipaţiile se schimbă greu, chiar dacă avem volatilităţi mari care se manifestă în inflaţie. Astfel, dacă inflaţia se va duce sub 1% în prima parte a anului viitor, anticipaţiile nu se vor duce şi ulterior vor trage inflaţia în sus", a spus Croitoru la seminarul EU-Cofile organizat de Alpha Bank, BNR şi ARB.

El a răspuns la o întrebare "teoretică" privind posibilitatea contracarării deflaţiei prin mijloace fiscale.

Ministrul delegat pentru Buget, Liviu Voinea, a declarat recent că majorarea accizei la carburanţi a fost o măsură pentru evitarea deflaţiei, al cărei pericol este mai mare decât cel al unei uşoare creşteri a inflaţiei întrucât din deflaţie nu se iese, generând şomaj şi recesiune

În opinia oficialului BNR, singura soluţie fiscală eficientă pentru contracararea unui eventual fenomen deflaţionist ar fi creşterea defcitului bugetar, care indică populaţiei şi companiilor nevoia de inflaţie a statului şi ancorează anticipaţiile în acest sens.

"În finanţele publice, principala problemă rămâne în continuarea cheltuirea ineficientă. Efortul corect de reformă va fi tot continuarea preocupărilor de îmbunătăţire a cheltuirii fondurilor publice. Ca să cresc taxele pentru a avea cheltuieli ineficiente nu este corect. Şi asta s-a făcut permanent în România, cu două excepţii. În 2010-2011 cheltuielile cu transferurile au crescut mai încet decât cele de capital", a explica