Desantul chinezilor la Bucureşti a fost o lovitură de imagine reuşită. Rezultatele concrete ale vizitei depind însă de proiecte greu de dus la capăt. China şi-a atins însă scopul: a aliniat încă o dată statele Europei Centrale şi de Est ca pe o veritabilă armată de teracotă în faţa Bruxelles-ului, demonstrând autorităţilor europene ce infl uenţă are asupra acestui colţ de Europă.

Acordurile semnate cu investitorii chinezi zilele trecute, cu ocazia Forumului Economic China – Europa Centrală şi de Est, sunt simple scrisori de intenţie. Multă butaforie. Autorităţile nici măcar nu ştiu ce investiţii presupun acestea. Ieri, premierul Victor Ponta, care vrea să declare 2014 anul colaborării româno- chineze, a promis: “Toate memorandumurile semnate între România şi China vor fi urmărite de către mine personal. Este vorba despre proiecte ce depăşesc 5 miliarde de euro”.

Or, acum câteva zile, ministrul pentru Energie, Constantin Niţă, spunea că numai proiectele din energie în care sunt cooptaţi chinezii au această valoare. În plus, suma totală a investiţiilor antamate era evaluată la 8 miliarde de euro. Întrebat de jurnalişti despre valoarea reală, Ponta a spus că este de 8 miliarde de euro, dar că încearcă să fie “moderat”. În spatele acordurilor românochineze există şi alte nebuloase.

Detaliile megainvestiţiei de la Cernavodă

Reactoarele 3 şi 4 de la Cernavodă şi Hidrocentrala de la Tarniţa-Lăpuşeşti sunt capetele de afiş ale acordurilor. Ambele proiecte au fost discutate cu chinezii şi în 2011, în perioada Guvernului Boc. Numai că sunt investiţii care implică probleme.

Cele două unităţi de la Cernavodă au deja partea de infrastructură, realizată cu tehnologie canadiană însă. Or, chinezii nu deţin licenţă pentru a continua construcţia.

Pentru a duce mai departe investiţia demarată, cu sprijin chinez, statul ar fi nevoit să renunţe la tot