Poate vi-l imaginați pe Vladimir Putin frecându-și mâinile în timp ce privește fiasco-ul în care s-a transformat summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Dintre cele șase țări curtate de Uniunea Europeană doar două continuă drumul: Republica Moldova și Georgia. Barroso și Van Rompuy care fac declarații dure la adresa Ucrainei par a fi învinși de jocul rusesc. Sunt lucrurile atât de simple pe cât par?

Cine a câștigat cel mai mult la Vilnius? Cel puțin pe termen scurt – Republica Moldova

Putem felicita Republica Moldova. Dacă aveți vreo rezervă gândiți-vă la situația din ultimele luni: embargo pe vin, amenințări cu tăierea gazului rusesc, amenințări în ce privește Transnistria. Mă întreb ce guvernare românească ar fi avut curajul să continue negocierile cu Uniunea Europeană în condiții asemănătoare. După criza politică de la începutul anului trecut parcă întregul guvern a s-a transformat într-o echipă de pentru finalizarea negocierilor pentru Acordul de Asociere cu UE: Ministrul de Externe a devenit Primul Ministru iar Ministra Afacerilor Europene a devenit Ministru de Externe.

Bineînțeles, mai sunt multe de îmbunătățit în Republica Moldova. Așa cum știm chiar din ograda noastră, progresul în negocierile cu Uniunea Europeană nu înseamnă automat reducerea corupției, îmbunătățirea actului administrativ sau reducerea influenței politicienilor asupra economiei și administrației publice. Dar guvernul moldovean a prins ritmul negocierilor cu Uniunea Europeană și îl respectă aproape fără greșeală. Următorii pași după Vilnius sunt complicați: în primul rând moldovenii trebuie să suporte eventualele repercursiuni ale Federației Ruse după gestul de frondă care e parafarea Acordului de Asociere. O să fie frigul mai puternic decât determinarea Republicii Moldova? Sunt oamenii obișnuiți dispuși să suporte greutățile economice, eventual interdicția de