Prima aniversare postdecembristă a Zilei Naționale s-a desfășurat la 1 Decembrie 1990, în cetatea Marii Uniri, Alba Iulia, într-un cadru care a reconstituit atmosfera de la 1 decembrie 1918. La marea adunare populară, au rostit discursuri președintele României, Ion Iliescu, preşedintele Senatului, Alexandru Bârlădeanu, președintele Camerei Deputaților, Dan Marțian, primul ministru, Petre Roman, Corneliu Coposu, preşedintele Partidului Național Ţărănesc Creștin și Democrat, Radu Câmpeanu, preşedintele Partidului Național Liberal, Sergiu Cunescu, preşedintele Partidului Social-Democrat Român, Szocs Geza, secretarul general al Uniunii Democrate a Maghiarilor din România, înalți reprezentanți ai cultelor. Am avut, atunci, onoarea de a fi desemnat să dau citire textului Declaraţiei solemne a Parlamentului României, în fața celor peste două sute de mii de români participanți la adunarea populară de celebrare a Zilei naționale, veniți din toate județele țării. Primul Parlament al României, ales liber și democratic la 20 mai 1990, adoptase în iulie 1990, legea prin care ziua de 1 decembrie a fost declarată zi națională a României. Articolul 12 alin. (2) din Constituția României din anul 1991 a statuat că „Ziua naţională a României este 1 Decembrie”. După ce Basarabia (la 27 martie 1918) și Bucovina (la 28 noiembrie 1918) s-au unit cu România, la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, Adunarea Naţională a decis desăvârşirea statului naţional unitar român, prin unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România. Au fost prezenţi 1.228 deputaţi şi delegaţi oficiali, cei cinci episcopi, patru vicari, zece delegaţi ai consistoriilor ortodoxe şi ai capitlurilor greco-catolice, 129 protopopi, precum și o sută de mii de români veniţi din toate părţile unde se vorbea limba română. Astăzi, să ne amintim de măreția acelui moment și să încercăm să ne ridicăm la înălțimea lu