Existenţa unei legi a insolvenţei persoanelor fizice este "firească", băncile neîmpotrivindu-se unei asemenea iniţiative, dar, la ora actuală, mai importantă este legea insolvenţei persoanelor juridice, afirmă Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB). "Nu ne împotrivim să avem, în România, un act normativ, legislativ, cu privire la insolvenţa persoanelor fizice. Niciodată nu ne-am împotrivit. Este un lucru normal ca într-o ţară să existe o lege privind insolvenţa persoanelor fizice", a declarat domnia sa, în cadrul seminarului EU-COFILE, organizat la Sinaia, de către Banca Naţională a României (BNR), Alpha Bank şi ARB.
Bancherul a precizat că este nevoie, însă, de asigurarea unui cadru legal şi procedural . Preşedintele ARB a continuat: "De fiecare dată, la toate proiectele noi, am făcut propuneri de modificări, de ajustări, nu am spus că nu suntem de acord. Ceea ce este, însă, mult mai complex în acest moment este legea insolvenţei persoanelor juridice. În ceea ce priveşte această problemă, noi am reluat o discuţie mai veche, privind constituirea unei baze de date a administratorilor care au contribuit la falimentarea firmelor, asupra cărora am decide similar cum o facem pe baza datelor de la biroul de credit. Această bază de date ar contribui la diminuarea creditelor neperformante".
* "În următorii cinci ani, băncile nu vor mai avea filtre prudenţiale"
Filtrele prudenţiale vor fi eliminate gradual, începând de la 1 ianuarie anul viitor şi până la finele anului 2018, astfel încât fondurile proprii ale băncilor nu vor mai fi afectate, a anunţat Radu Gheţea. Domnia sa a declarat: "Avem o veste bună din partea BNR. Începând de la 1 ianuarie, gradual, se renunţă la filtrele prudenţiale. Gradual înseamnă că acest proces se va derula pe o perioada de cinci ani. Filtrele prudenţiale, pe care noi le calculăm astăzi şi au un impact deos
