Potențialul gazelor naturale din argilite este semnificativ și poate reduce substanțial factura României în aprovizionarea cu gaze din import

"Din punctul de vedere al resurselor, România nu stă rău. Stă chiar foarte bine. Poate mai puțin la gaze naturale. Dumnezeu a fost foarte darnic cu noi și avem tot ce ne trebuie: petrol, cărbune, apă, Marea Neagră. La gaze e mai rău, depindem, în continuare, de Gazprom, până vom scoate gaze din Marea Neagră și vom începe exploatarea gazelor de șist", spunea, recent, într-o conferință de presă, ministrul delegat pentru energie, Constantin Niță.

Cu doar câteva zile înainte, același ministru anunța că România va deveni, peste doar patru ani, exportator de gaze naturale, având în vedere noile descoperiri din Marea Neagră. „România va deveni exportator de gaze din 2018. De asemenea, nu trebuie neglijate nici explorările de gaze de şist. Avem suficiente cantităţi de gaze naturale, după cum arată datele“, a spus Niţă.

Deși sunt unele elemente contradictorii în declarațile ministrului, o doză de adevăr există. Gazele din Marea Neagră și gazele naturale din argilite reprezintă un potențial uriaș al României, dar, deocamdată, cifrele sunt doar ipotetice. Mai e nevoie de studii, foraje și alte explorări. Totuși, anunțul ministrului privind exportul de gaze a fost hazardat și contrazis la doar câteva minute de CEO-ul OMV Petrom, Mariana Gheorghe. Și Ionuţ Purica, expert pe energie în cadrul Academiei Române, l-a contrazis pe ministru, precizând că, dacă România va trece la etapa extracţiei gazelor de şist în 2019 - 2020, va ajunge exportator de gaze la orizontul anilor 2025.

În ceea ce privește însă gazele de șist, ministrul pare a avea dreptate, dacă luăm în calcul raportul lansat recent de Comitetul Național Român al Consiliului Mondial al Energiei, întocmit de 43 de experți români, maj