Stonehenge era un "centru preistoric pentru muzica rock", afirma autorii unui studiu recent, dupa ce au constatat ca pietrele din care este compus acest complex renumit emit sunete asemanatoare acelora scoase de clopote, tobe si gonguri, informeaza dialymail.co.uk.
Potrivit cercetatorilor de la Royal College of Art din Londra, unele dintre menhirele de la Stonhenge scot sunete asemanatoare acelora emise de clopote, tobe si gonguri - atunci cand sunt folosite ca instrumente muzicale sau cand sunt lovite cu ciocane, informeaza dialymail.co.uk.
Arheologii, care au dorit dintotdeauna sa cunoasca motivul pentru care oamenii din Epoca de piatra au transportat acele "pietre albastre" pe o distanta de 320 kilometri, de pe Dealurile Preseli din comitatul Pembrokshire, din sud-vestul Tarii Galilor, pana la Stonehenge, cred ca descoperirea lor ar putea fi o explicatie plauzibila. Acele "roci sonice" ar fi putut fi special alese pentru "energia lor acustica", intrucat ele pot sa emita o mare varietate de sunete, de la cele metalice pana la cele cu tenta "lemnoasa", intr-o multitudine de note muzicale.
Studiul a fost publicat in Journal of Time & Mind. "Pietrele albastre" erau folosite in satul Maenclochog - al carui nume inseamna "clopot" sau "pietre cantatoare" - pana pe secolul al XVIII-lea. Multe dintre rocile din formatiunea Carn Menyn de pe Dealurile Preseli produc sunete metalice, atunci cand sunt lovite usor cu ciocane mici din piatra. Aceste roci sonice, muzicale, mai sunt cunoscute sub denumirile de "pietre cantatoare" sau "litofone". Proiectul "The Landscape & Perception" a fost coordonat de unul dintre pionierii "gongului rock", Bernard Fagg, curator la Muzeul Pitt Rivers din Oxford.
El considera ca "pietrele cantatoare" au existat in numar mare in regiunea Dealurilor Preseli si ca acesta este motivul pentru care in acea
