Unirea basarabenilor cu patria mumă! E, probabil, ultimul mare şi tare „proiect de ţară” al expertului din dealul Cotrocenilor în meseria lui „dezbină şi stăpâneşte”. Frumoasă jucărie demagogică şi-a găsit să manevreze, în preajma summitului de la Vilnius şi a sărbătorii noastre naţionale, pentru a se mai băga singur în seama şi a mai culege ceva voturi cu Mişcarea (lui) Populară, exportată dincolo de Prut. De fapt, dl Băsescu e as în lansarea de astfel de haiducii politice. Unele i-au reuşit, cu cele mai multe, scornite de-a lungul celor 9 (nouă) ani de domnie, a dat chix. De pildă, ce s-a ales, finalmente, de enorma gogoaşă, numită reformă (sau reformarea din temelii) a statului de drept? Dar de alte proiecte nemaipomenite, ca reforma Educaţiei, a Sănătăţii, a Justiţiei, a partidelor, revizuirea (băsistă) a Constituţiei? Cu ce minunăţii electorale ne-am pricopsit de pe urma „Uninominalului” clamat demagogic de preşedintele-jucător?
În fine, acum, locatarul vremelnic din Palatul regal Cotroceni aruncă, iresponsabil, după opinia multor contestatori, la care subscriu - bomba grabnicei uniri a Republicii Moldova cu România, că tot trece ea, Uniunea Europeană, Prutul. Are dl Băsescu vreo revelaţie, vreo expertiză că vor fraţii noştri din Basarabia, aşa, abrupt, Unirea? Pe semne că junele basarabean Eugen Tomac, interimar la cârma PMP-ului băsist, l-o fi încântat atât de tare cu tinereasca lui pledoarie „să trecem iute Prutul!”, încât dl preşedinte-jucător şi-a văzut deja asigurat viitorul politico-electoral legat de o aşa trăsnaie.
I-a întrebat dumnealui pe basarabeni, dacă uniţi într-o majoritate consistentă, vor alipirea la România? Ce le-a oferit acestora, ca preşedinte, timp de aproape un deceniu ca să-i facă să îmbrăţişeze cu entuziasm ideea măreaţă, emanată din dealul Cotrocenilor. În afară de vorbe, de demagogie gen „vreau să devin ce