6.000 de organizaţii care desfăşoară activităţi de lobby, în creştere cu 10% faţă de anul trecut, s-au înscris în registrul de transparenţă comun al Parlamentului şi Comisiei Europene. Anunţul a fost făcut, recent, printr-un comunicat de presă, de către executivul comunitar.

Registrul comun a fost introdus în urmă cu doi ani astfel încât toate grupurile de interes care doresc să aibă acces în Parlamentul European şi la sediul Comisiei, să se înregistreze astfel încât să existe o evidenţă a acestora, dar şi a oficialilor supuşi activităţilor de lobby.

În plus, contactele pe care lobby-ştii le stabilesc cu un deputat european trebuie

înregistrate într-un "memorandum explicativ".

Scandalul care l-a avut ca principal personaj pe eurodeputatul român Adrian Severin a determinat Parlamentul de la Strasbourg să ceară un control mai riguros al celor aflaţi sub „tirul“ lobbiştilor.

„Da, grupurile de interese au încercat să mă influenţeze în legătură cu anumite decizii“, a recunoscut Alexander Stubb, fost europarlamentar (în prezent, ministrul afacerilor europene şi comerţului exterior al Finlandei), răspunzând la întrebarea dacă a fost supus unei acţiuni de lobby, el fiind iniţiatorul primului raport privind transparenţa grupurilor de lobby de pe lângă instituţiile europene.

Citeşte şi: Dosarul mită în PE: Adrian Severin, prima dată în faţa judecătorilor

Dar primele încercări de a face mai transparentă activitatea de lobby datează din 2005, când preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, a accepta invitaţia unui magnat din industria ambarcaţiunilor de agrement de a lua parte la o croazieră, la bordul unui iaht de lux.

Conform unui studiu academic, la care se face referire în raport, 60-¬75% din toţi actorii cu sediul la Bruxelles sunt astfel prezenţi în acest registru.

Rezultatele mai multor studii prezintă o piaţă de