Imediat după instalarea comunismului, în regiunea Cluj au acționat doi dintre cei mai duri ofițeri de Securitate: Mihail Patriciu, şeful Securității din regiunea Cluj, și Mihail Kovács, șeful Serviciului Judeţean al Securităţii Poporului Turda. Cei doi au participat la angrenajul criminal comunist, primul din poziția de comandant sadic, iar al doilea în situația de executant zelos. După ce l-am prezentat pe Patriciu într-un articol anterior, acum vă spunem povestea lui Mihail Kovács, cel care a fost implicat direct în uciderea mai multor persoane identificate drept „dușmani“ ai noii ordini comuniste. Kovács avea profilul unui executant conștiincios, capabil de duritate extremă și exces de zel. Faptele sale au rămas nepedepsite și nici măcar nu sunt prea bine cunoscute.

Născut la 28 septembrie 1912 în oraşul Tur­da, într-o familie de ţărani maghiari, Mi­hail Kovács a absolvit liceul din localitate. Avea, așadar, o pregătire destul de avan­sată pentru acea perioadă (anii ’20). Con­diţiile economice precare l-au forţat însă să se angajeze încă de pe băncile şcolii ca zilier la Fabrica de Sticlă din Turda, ul­te­rior calificându-se în meseria de matriţer sticlar. În mediul muncitoresc din Turda şi în condiţiile crizei economice, ce a afec­tat serios nivelul de trai al muncitorimii, tânărul Kovács a luat rapid contact cu miş­carea comunistă, în cadrul căreia a activat sporadic, fără a se înscrie însă în partid. A fost chiar arestat de mai multe ori de Si­guranţă, de fiecare dată fiind însă eliberat la scurt timp din lipsă de probe. S-a im­pus în faţa colegilor săi prin conş­tiin­cio­zitatea cu care muncea în fabrică, fiind apre­ciat drept „unul dintre cei mai ca­pabili muncitori“. Un amănunt care ul­terior se va dovedi important pentru pro­filul ofiţerului.

În activitatea sa procomunistă, Kovács s-a făcut remarcat la momentul oportun, du­pă ce în februarie 194