Mass-media germană a preluat de la cea engleză subiectul presupusei invazii a sărăciei din România şi Bulgaria, axată pe obţinerea de ajutoare sociale necuvenite. Pe unii i-a şocat şi decizia unei Curţi germane...
Nu e clar în ce măsură acesta va fi şi ultimul cuvânt în materie de jurisprudenţă. E probabil ca viitoarea coaliţie guvernamentală germană, creştin-social-democrată, să revizuiască legea în domeniu.
Fapt e că, reacţiile politice şi mediatice aferente n-au întârziat. Două publicaţii de mare tiraj, e vorba de Focus Online şi tabloidul Bild, au difuzat date statistice proaspete prezentate de Oficiul Federal al Braţelor de Muncă.
Astfel, numărul imigranţilor din România şi Bulgaria a crescut puternic din 2011 încoace, ceva mai puţin de 40.000 de cetăţeni români şi bulgari primind, la sfârşitul lunii august a anului curent, ajutorul social german, cunoscut sub denumirea de Hartz 4. E vorba de o sumă depăşind venitul mediu pe economie în România.
Conform aceloraşi surse, cuantumul ajutoarelor încasate de români şi de bulgari imigraţi în Germania s-a dublat din 2011 încoace.
Pe acest fundal se aud tot mai multe glasuri care avertizează că ne-am afla „în faţa unui nou val imigraţionist”, după cum s-a exprimat textual, în Frankfurter Allgemeine Zeitung, economistul Hans-Werner Sinn, şeful „Ifo”, un prestigios centru de studii economice.
Au intervenit şi oamenii politici germani, precum şi primăriile multor localităţi şi metropole ca Duisburg, care afirmă de o bună bucată de vreme că icnesc sub povara unei „imigraţii a sărăciei”. Varii demnitari conservatori şi social-democraţi au luat de asemenea poziţie.
Günter Krings, un expert juridic creştin-democrat, a declarat cotidianului Die Welt, că ar fi o greşeală dacă libertatea de mişcare în Uniunea Europeană precum şi drepturile liberale convenite în a