...Războaiele şi religia sunt singurele forţe care au puterea de a uni popoarele chiar şi acum când vedem fărâmiţarea unor naţiuni pentru a putea dezvolta o societate globală, desfăşurând un război al terorii şi fricii. Terorismul, prin definiţie, înseamnă frică. De mai mulţi ani anxietatea este motorul care conduce lumea. Iar frica este combustibilul schimbării. Frica de terorişti, frica de colaps financiar, frica de atacurile biochimice sau cu arme nucleare ale statelor „şmechere”, frica de sinucigaşii cu bombă. Mi-e teamă că de prea mult timp o ducem mult prea bine cu maşinile noastre mari consumatoare de benzină şi televiziunea noastră prin satelit, cu venerarea oarbă a lăcomiei, cu capitalismul nostru însetat. Frica, asta-i datoria pe care trebuie s-o plătim.

Trăim cam de multişor în această frică şi tot ce este greşit ne apare apoi pe nesimţite, gradual, ca fiind real. Aceasta este frica prezentată ca acronim. Înţelesul n-a fost niciodată mai clar ca acum, iar cum majoritatea oamenilor sunt ca nişte copii ce vor să fie protejaţi de tot ceea ce nu ştiu sau nu înţeleg, spaimele lor vizibile sau invizibile sunt folosite în drumul către progres.

Fără evenimente şocante ar fi nevoie de ani întregi pentru a convinge oamenii că măsurile necesare sunt suportabile, poate chiar agreabile. Iar subiectul principal rămâne întotdeauna puterea de a schimba ordinea lumii fără de care am avea o lungă traiectorie distructivă şi alunecare în haos. Criza este o realitate. Aşa s-a procedat întotdeauna şi cineva trebuie s-o facă şi pe asta, adică să-şi asume responsabilitatea.

Previzionând viitorul, Big Brother face planuri de monitorizare pentru noi toţi. Devenim religioşi din nou, dar dacă populaţia lumii nu va fi redusă cu aproximativ 80 %, vom avea un viitor în care nu merită să trăieşti. Şi cum se va realiza asta? Lansând viruşi sp