“Salut cu căldură decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.
Este o decizie istorică, aşa cum a fost şi cea din 31 august 1989, când la Chişinău a fost legiferată revenirea la grafia latină. Acel moment, ca şi acesta, sunt momente de cotitură pe drumul urmat de Republica Moldova prin care aceasta s-a desprins de totalitarism, alegând calea democraţiei, libertăţii şi prosperităţii în parcursul său spre Uniunea Europeană.
Cetăţenii Republicii Moldova care vorbesc şi scriu în limba română duc mai departe tradiţia strămoşilor noştri, o tradiţie păstrată vie în ciuda vitregiilor istoriei şi a celor care au încercat să facă uitată limba română pe meleagurile locuite de români.
Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, în 2007, limba română a devenit una din limbile oficiale ale Uniunii. Putem spune că acum, prin decizia ca limba română să fie recunoscută drept limbă oficială, Republica Moldova a făcut un nou pas simbolic, cu implicaţii importante către Uniunea Europeană”.
Titus Corlăţean, ministrul afacerilor externe “Salut cu căldură decizia Curţii Constituţionale de la Chişinău, prin care limba română este recunoscută ca limbă oficială a Republicii Moldova.
Este o decizie istorică, aşa cum a fost şi cea din 31 august 1989, când la Chişinău a fost legiferată revenirea la grafia latină. Acel moment, ca şi acesta, sunt momente de cotitură pe drumul urmat de Republica Moldova prin care aceasta s-a desprins de totalitarism, alegând calea democraţiei, libertăţii şi prosperităţii în parcursul său spre Uniunea Europeană.
Cetăţenii Republicii Moldova care vorbesc şi scriu în limba română duc mai departe tradiţia strămoşilor noştri, o tradiţie păstrată vie în ciuda vitregiilor istoriei şi a celor care au încercat să f