Preşedintele Curţii Constituţionale a României, Augustin Zegrean, a declarat, într-un interviu acordat agenţiei Agerpres, că Legea Bugetului a mai fost contestată la curte şi în alţi ani. El îşi aminteşte că a fost o sesizare împotriva bugetului chiar din 2007 încoace, de când face parte din CCR, dar nu a putut preciza în ce an s-a întâmplat. Însă ce a putut să spună este că judecătorii Curţii au adoptat repede o decizie sub motivul că nu ei sunt cei care se ocupă de finanţele statului. „Faptul că nu s-a admis un amendament, să zicem, al unui deputat sau senator nu este neapărat o problemă de constituţionalitate”. Zegrean spune că nu au existat situaţii în care să se fi admis vreo sesizare de neconstituţionalitate la Legea Bugetului, dar CCR s-a mai pronunţat pe această temă. O decizie pe buget a CCR este la fel ca oricare alta, din punctul de vedere al consecinţelor.

De asemenea, întrebat fiind dacă o acciză, o taxă sau un impozit, oricare ar fi acestea, ar putea face obiectul unei sesizări la CCR şi dacă are Curtea atribuţii în acest sens, preşedintele Zegrean a răspuns că pot fi contestate la Curte legi şi ordonanţe ale Guvernului, iar dacă în astfel de acte normative este vorba despre accize sau taxe şi cineva le consideră a fi neconstituţionale, atunci, da, „sigur că poate să se adreseze Curţii”.

Zegrean consideră că instanţa constituţională nu se simte pusă la mijloc, între Guvern şi Preşedinţie, nici măcar ca situare teritorială şi că nu a avut niciodată senzaţia că sunt prinși la mijloc sau că sunt „prinși în brațe de cineva”.

Cât despre eventualele presiuni politice asupra Curţii, judecătorul a arătat că deciziile CCR sunt „comentate în fel şi chip”, dar acest lucru nu înseamnă că le afectează decizia deoarece, la momentul la care se fac aceste comentarii, judecătorii s-au pronunţat deja. „Sigur, urmărim și noi ce se spune despre deciziil