Avem în Constituţia României un articol des invocat în spaţiul public, un articol care a ajuns la un moment dat motto-ul ziarului Adevărul (crucişătorul presei româneşti, cum era numit odată). Articolul 16, aliniatul 2, spune că „nimeni nu este mai presus de lege“. Există însă şi un alt paragraf, în aceeaşi Constituţie, despre care nimeni nu vorbeşte, dar care ar trebui mai des adus în atenţia opiniei publice, dar mai ales în atenţia unor organe ale statului, puse să aplice aceste prevederi ale Constituţiei. Este vorba de aliniatul 1, din acelaşi articol, care spune că „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări“.
Sună bine, nimic de zis. Cei care au introdus aceste două texte în Constituţia României au ştiut ei de ce le pun acolo. Mai ales „fără privilegii“. Dovadă că, deşi sunt de atâţia ani în legea fundamentală, ele nu se respectă, ba din contră, sunt călcate zi de zi în picioare, cu zâmbetul pe buze şi, culmea, de multe ori de autorităţile publice de care se face vorbire, care numai egal nu ne tratează când e vorba de lege.
Avem exemplul cel mai elocvent al primarului Gheorghe Falcă, omul care e mai presus de lege, iar legea şi cei care ar trebui să o aplice se fac mici în faţa lui. De-a lungul anilor, ni s-au oferit nenumărate exemple în care Gheorghe Falcă a făcut ce a vrut în Aradul ăsta blestemat cu aşa conducători, fără să păţească nimic. Dar nimic. Fiindcă legea nu se aplică şi pentru oamenii politici, pentru finul preşedintelui Băsescu, pentru baronii locali. Nu, ei, în speţă Falcă, au voie să modifice o hotărâre de consiliu local, să dea un teren unor amici, să facă schimburi de casă cu aceeaşi amici şi să nu păţească nimic. Ei au voie să privatizeze peste noapte Recons şi, prinşi cu mâna la borcanul cu miere, să înapoieze senini borcanul, fără să păţească nimic. Ei au voie să rid
