Prin forţarea Ucrainei să întoarcă spatele Europei „din motive economice“ Rusia a demonstrat din nou cât de letale îi sunt cele două arme cu care îşi apără şi chiar extinde influenţa la nivel mondial şi asupra Uniunii Europene, anume comerţul şi mai ales energia, iar aceasta într-un moment în care tranziţia către energie mai curată face Europa mai vulnerabilă.

Progresul tranziţiei Europei de la combustibili fosili la energie regenerabilă este evident în modul în care s-a modificat mixul energetic al celor mai multe state europene. Această perioadă de tranziţie lasă în urmă cărbunele şi pune accentul pe generarea energiei prin arderea gazelor naturale, un combustibil mai puţin poluant şi care poate fi asigurat în cantităţi suficiente de Norvegia şi Rusia.

Problema Europei este politica discriminatorie prin care Moscova îşi tratează clienţii, oferind condiţii mai favorabile ţărilor de la care are de câştigat mai mult decât bani - ţări precum Germania - şi preţuri uriaşe statelor - şi nu puţine - care nu au altă sursă de gaze decât Rusia. În felul acesta, Kremlinul s-a asigurat că UE nu are o politică coerentă de reducere a dependenţei energetice şi că îşi păstrează influenţa în Europa, mai ales asupra foştilor sateliţi comunişti din Europa de Est, unde ţări precum Bulgaria, Cehia şi statele baltice depind aproape în totalitate de gazele ruseşti. Pe lângă preţurile discriminatorii, un alt efect negativ al dependenţei de gazele ruseşti este vulnerabilitatea faţă de importurile din Rusia, fapt dovedit de penuriile de combustibil care au urmat suspendării livrărilor de gaze dinspre Rusia spre Europa. În 2009 mii de bulgari au rămas fără încălzire în miez de iarnă după o dispută între Rusia şi Ucraina legată de preţul gazelor.

Agresivitatea Rusiei maschează dependenţa ei de banii Europei

De ce această politică agresivă a Moscovei? P